ONE TV ONESTI
onetvonesti@yahoo.com

ONE TV ONESTI

Recieve news about this website directly to your mailbox
Scrieţi codul de control "4960"
Evitați excesul de sare, zahăr și grăsimi! (II)

September 2, 2011 by dana · 1 Comment

- continuare din numărul anterior -

Excesul de grăsimi

Există mai multe tipuri de grăsimi: grăsimi saturate, grăsimi nesaturate, colesterol, acid miristic, grăsimi trans

Grăsimile saturate sunt grăsimi solide la temperatura camerei. Alimentele foarte bogate în grăsimi saturate sunt: untul, seul, slănina, untura, nuca de cocos, avocado, margarinele, pielea, cașcavalul, brânza grasă, smântâna, uleiul de palmier (43-46%), etc.

Cantitatea de nutrienţi pe care noi trebuie să o asigurăm zilnic, raportat la numărul de calorii pe care le ingerăm, este de: 10-15% proteine, 55-65% glucide și 20-25% grăsimi, Grăsimile saturate (trigliceridele și AG saturați) ar trebui să constituie sub 25% din nivelul caloric furnizat de către totalul grăsimilor alimentare ! Spre exemplu, un bărbat sedentar de 70 kg, va trebui să consume cel mult 14 g de grăsimi saturate pe zi.



Acidul miristic este un acid gras saturat cu 14 atomi de carbon. Această substanță există în toate alimentele bogate în grăsimi saturate, având 2 proprietăți dezastruoase :
- înfundă vasele de sânge de 2-4 ori mai repede decât colesterolul
- este cel mai puternic factor de creștere a colesterolului

Cât reprezintă excesul ? Doar simplul consum al alimentelor menționate mai sus, chiar în cantități simbolice, ne trece, fără să ne dăm seama, la categoria… ”exces” !



Colesterolul este o substanță extrem de necesară organismului! Însă întreaga cantitate de care avem nevoie o produce ficatul, fără să mai fie nevoie de aport de colesterol din afară! Alimentele cu conţinut ridicat de colesterol (peste 200 mg la 100 g produs) sunt: organele animale –creier, rinichi, ficat, piele, limba, etc-, ouăle, icrele, untul, untura, slănina, seul.

Dacă consumăm cantități mai mari de 200 mg de colesterol pe zi, ficatul nu-l mai poate procesa şi:
- îl va vărsa în vasele de sânge (artere), cu riscul înfundarii acestora (ateroscleroză, cardiopatie ischemică, hipertensiune arterială, arteriopatie obliterantă etc.) ;
- îl va elimina prin vezica biliară, cu risc de a face litiază biliară (pietre la fiere) ;
- îl va depune sub piele, sub forma unor ”lipoame”, cu daune estetice, dar nu numai.

Merită reținut faptul că toate alimentele de origine animală conţin colesterol şi doar 2 alimente de origine vegetală conțin colesterol – spirulina şi pudra de roscove (carob-ul) -. Dar ultimele două super-alimente conţin o cantitate așa de mică, încât poate fi neglijată.

Deci, dacă doriţi să reduceţi valorile colesterolului din sânge, ce trebuie să faceţi? Să mâncaţi doar carne de pasăre, slabă, maxim 2 ouă pe săptămână, lapte şi brânză degresate şi să luaţi pastile de scădere a colesterolului? GREŞIT !! Nu veţi reuşi niciodată! Răspunsul corect este: „Să adoptaţi o dietă vegetariană (deoarece are colesterol zero) !”

Spre exemplu, dacă într-o zi nu ați consumat deloc alimente de origine animală, dar spre seară mâncați un singur ou, acesta are aşa de mult colesterol (până la 240 mg), încât doar el va depăşi capacitatea ficatului de a procesa colesterolul şi va depune excesul pe vasele de sânge. Doar un singur ou !!! Atenție deci la ”excesul de colesterol”, simplul consum al alimentelor mai sus menționate reprezentând un exces de colesterol pentru organism.



Grăsimile nesaturate sunt grăsimi lichide la temperatura camerei:

uleiurile Omega9 (uleiul de măsline)

uleiurile Omega6 (uleiul de seminţe de floarea soarelui, de susan, de soia, de porumb, dovleac, etc)

uleiurile Omega3 (uleiul de in, nucă, uleiul de peşte oceanic gras –macrou, somon, hering, ton-)



Trebuie să reţinem că există doar 4 uleiuri sănătoase:

uleiul de măsline (pentru gătit)

uleiul de in (alimentar)

uleiul de cătină

uleiul de rapiță

Ultimele 3 uleiuri nu se folosesc la gătit, ci numai ca suplimente alimentare.



Cantitatea de ulei care trebuie adăugată în mâncare trebuie să fie cât mai mică !

Reţineţi următoarele :
- nu consumați mai mult de 2 linguri de ulei pe zi (oricare ar fi acesta), sub nici un motiv! De la 3 linguri în sus de ulei pe zi, corpul începe să-l transforme în colesterol, cu efecte nocive pentru întregul organism;
- uleiul vegetal (oricare ar fi acesta) este cel mai calorigen aliment, furnizând 930 kcal%. De aici şi până la riscurile de a ne depăşi serios greutatea este un mic pas, care oricând poate fi făcut ;
- celelalte uleiuri, numite generic ”Omega 6”, după structura lor chimică, adică: uleiurile de floarea soarelui, dovleac, soia, palmier, susan, etc, atunci când sunt consumate, determină în organism o stare pro-inflamatorie (respectiv, pro-reumatism, pro-coagulare şi indirect pro-cancer)



Grăsimile ”trans” sunt de departe cele mai periculoase pentru sănătatea noastră.

Grăsimea ”trans” este prezentă ”nativ” în:

- unt şi în toate produsele lactate

- carnea de vită şi miel

- uleiurile rafinate.

Grăsimea ”trans” se formează şi atunci când:
- uleiurile vegetale mono- sau poli-nesaturate sunt hidrogenate pentru a fabrica margarina
- grăsimile vegetale sunt închegate pentru frăgezirea aluatului
- acizii graşi Omega 6 şi cei Omega 3 îşi schimbă configuraţia prin expunere la lumină sau căldură.

Majoritatea acizilor graşi ”trans” provin din:

- margarine

- mâncăruri prăjite (şi pre-prăjite, gen cartofi îngheţaţi)

- produsele de patiserie făcute cu uleiuri sau grăsimi parţial hidrogenate: nuga, îngheţata, pufuleţi, biscuiţi, prăjituri, gogoşi, foietaje, brioşe, croissant, snacks-uri, chips-uri, cartofi prăjiţi, prăjeli cu pesmet

- toate produsele fast-food.

De ce se folosesc grăsimile ”trans” în alimentaţia umană ?
- produsele făcute cu o proporţie mare de grăsimi ”trans” au o durată mai mare de viaţă decât celelalte produse. Astfel, ele măresc valabilitatea produsului în care se introduc la 12-18 luni
- reduc necesarul de congelare al produselor => preţ mai mic de transport / păstrare
- sunt ieftine => oferă marje de profit înalte
- pot fi consumate de vegetarieni (sunt grăsimi vegetale) => sporesc vânzările

- au un rol în producerea texturilor şi aromelor multora dintre produsele de patiserie şi snacks-uri. Ele dau foietajelor acea proprietate de… “a se topi în gură”, avand un gust „periculos” de bun!

Efectele consumului grăsimilor ”trans”:

- obezitate. La acelaşi număr de calorii, grăsimile ”trans” determină cea mai puternică creştere în greutate dintre toate grăsimile, cu depunere specific abdominală, fiind de dorit ca să nu existe în dieta celor care doresc să-şi normalizeze greutatea, sau a celor care vor să şi-o menţină
- ateroscleroza. Acizii graşi ”trans” se comportă chiar mai rău decât acizii graşi saturaţi, fiind responsabili de creşterea nivelului de colesterol din sânge şi a LDL-C. Spre deosebire de grăsimile saturate, ei conduc şi la reducerea HDL-C (colesterolul bun).

- cardiopatie ischemică (este dublă ca incidentă pentru acizii graşi ”trans” vegetali faţă de acizii graşi saturaţi de origine animală)

- cancer. Efectele pro-cancerigene se datorează prăjirii (mai ales prăjirii repetate) în ulei ”trans” ce duce la apariţia de acroleină, acrilamidă şi a unor produşi de glizozilare. De asemenea, interferează cu procesul de transformare a acidului arahidonic în diverse prostaglandine, cu efecte fiziologice nefaste.

- diabet zaharat. Grăsimile ”trans” au şi proprietatea de a mări nivelul glicemic şi rezistenţa la insulină

- boli degenerative ale articulaţiilor

- depresie şi modificări comportamentale

Danezii sunt singurii care au stabilit cantitatea maximă de grăsimi ”trans” conţinută în produsele alimentare la < 2%

Grăsimile trans nu sunt esenţiale, nici necesare corpului şi nici nu oferă vreun beneficiu consumatorului! …ba dimpotrivă!

Care este… excesul acestor grăsimi ”trans” ? Simplul consum al surselor menţionate mai sus !

sursa info trotus . ro
ONE TV ONESTI
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one